Sfârșitul anului se-apropie grăbit,
Iar noi creștinii ne punem întrebarea:
Ce ne-am propus anul trecut am reușit
Sau le-am trecut pe toate cu vederea?

Anul trecut am spus că vom citi mai mult,
Din cea mai importantă carte, Biblia,
Timp n-am avut sau noi n-am vrut
Sau nu am fost lăsați să ducem bătălia?

Cine ne-a luat voința, să nu mai luptăm,
Pe frontul Sfânt al Domnului Isus?
Cine nu ne lasă să mergem să escaladăm,
Muntele, ce are al nostru premiu-ascuns?

Am spus că vom pleca al nost’ genunchi,
Mai mult, mai des, mai plini de frică,
Sau…oboseala ne-nchide-ai noștri ochi
Și nu auzim că Tatăl Sfânt ne strigă?

Cine ne-a furat dorința, de a vorbi cu Dumnezeu,
Ca să primim îndemnuri bune, valoroase?
Ce ne oprește să-I spunem tot mereu:
“Eu, un păcătos, vin înaintea Ta, Hristoase”! ?

Am spus ca vom vesti mai mult Cuvântul,
Vestea cea Bună, o șansă de salvare,
Sau ne-am concentrat să-mpodobim mai mult pământul
Și am uitat că lucrurile sfinte au valoare?

Nu am primit noi oare o poruncă Sfântă,
Să mergem și să facem ucenici?
Frați și Surori, nu cumva aceasta nu ne mai frământă
Căci vine Domnul și cum vom fi găsiți?

Am spus că vom iubi mai mult,
Pe cei ce deloc nu vor să ne iubească,
Ce s-a schimbat în noi de n-am mai vrut
Să-i ajutăm pe cei ce-au început să ne urască?

Ce ne mai ține să arătăm Iubirea Ta
Oamenilor ce ne lovesc în fiecare zi?
Ce ne împiedică din a mai mângâia
Sau să hrănim pe cei ce sunt flămânzi?

Frați și Surori, copiii Domnului Hristos,
Haideți de azi să respectăm a noastre vorbe
Căci, “de mâine”, e vorba celui mincinos
Ce pentru-a pierde un suflet, zilnic fierbe.

Să-ncepem chiar de azi să fim mai iubitori,
Să stăm mai mult în rugă unii pentru alții,
În ale noastre fapte bune roditori,
Iar pentru dușmanii noștri să fim ca frații!

Închei iubiții mei prin a vă spune
Ca-aceste versuri nu sunt din partea mea,
Un Mare Salvator, Isus mă pune,
Sa vă transmit prin vers Iubirea Sa!